Re: Constantin Lascu in Pacific Mesajde Solitaire » Joi Sep 29, 2011 12:59 pm Mda Constantine, ce poveste...de asta se spune ca delivery skippers sunt mai extremi de felul lor. Ei trebuie sa livreze yachturi cu care ei nu sunt familiarizati, prin orice vreme, impotriva rutelor logice stabilite de sute de ani. Unii, ca mine spre exemplu, ar avea anumite retineri sa se suie pe un yacht necunoscut si sa faca un pasaj oceanic, si majoritatea skipperilor care livreaza barci peste tot au traversat multe oceane cu barci scufundandu-se sub picioarele lor. Inventivitatea si capacitatea de supravietuire cresc exponential cu pericolul, dar cum spunea Webb Chiles: "almost dying is a hell of a way to make a living." Acuma, cateva comentarii spontane la ceea ce ai povestit: 1. Chestia cu motorina, am facut-o si eu de multe ori si in acele momente am inventat injuraturi care ar soca filologi de pe orice continent. Asta e cand nu ai de la inceput tancuri de benzina care sunt dimensionate pentru distante lungi. Etap nu a fost conceput niciodata cu gandul la mii de mile marine, mai degraba inter-marina sailing in Med. 2. Din cate stiu eu, motoarele diesel au o inclinatie maxima la care pot opera in siguranta fara ca parti ale motorului sa nu fie lasate pe "uscat" atunci cand uleiul este aruncat pe o parte sau alta. Unii au scos capacul la motor in timp ce faceau sailing la 30 de grade ca sa se convinga ei insisi si rezultatele au fost pozitive. E clar si din povestea ta ca se poate folosi motorul pe mare in conditii grele, dar eu totusi cred ca exista sanse mult mai mari sa ai o pana de motor in conditiile alea si asta poate deveni o situatie critica foarte repede. Eu consider ca motorul este o parte absolut critica a unei ambarcatiuni, chiar daca vorbim de veliere. Pentru puritani, incercati odata sa opriti motorul langa o coasta, cand e mare plata si mareele te duc unde vor ele, si esti practic in deriva, o pluta la voia curentilor. Problema cu coastele astea este ca vezi omenirea langa tine, dar esti in mai mult pericol decat daca ai fi la mii de mile de tarm, pentru ca tarmul asta al naibii e foarte dur, ca piatra s-ar putea spune. 3. In ceea ce priveste rotirea axului elicei (prop shaft) in timp ce mergi pe panze: majoritatea pe care ii stiu eu, subsemnatul inclusiv, pun transmisia in reverse, pentru a opri rotirea axului. Multi si-au scufundat barcile in felul asta, ultimul pe care il stiu, era in Suwarrow, yacht de 1.5 mil. USD, i-a iesit shaftul cu totul si a ramas cu o gaura deschisa intr-un loc inconvenabil, cu un swell de 4 metri. Si eu am din pacate o experienta personala: in pasajul Canada-Bermuda am auzit la un moment dat un scartiit usor, metal pe metal. Am stat asa intins in bunk pentru o vreme cand deodata am sarit ca un clown dintr-o cutie, in cockpit, deschis placa la motor, ca sa vad ca acelasi ax era pe cale de plecare spre fundul oceanului, care la momentul ala era la 5000 de metri sub noi. Dar ce era scartiitul ala? Acasa in Canada m-am gandit la asta si am atasat un inel inoxidabil (care se foloseste la tevi la pluming) pe ax, ca sa nu poate scapa afara. Asta a facut a cel zgomot ca o alarma, ca altfel cine stie daca daca mai scriam povestea asta acum. 4. In final, cum ai spus tu, anumite situatii nu sunt nici logice nici recomandate, pentru ca nimic nu e perfect in Univers, si situatii in care i-ai fi penalizat pe studentii tai devin realitati de care nu poti scapa. Important este ca supravietuiesti si traversezi pana pe partea cealalta a unui ocean, asta este successul, si nu doar aplicarea teoriile ca la carte. Te admir si te respect capitane, CT