Gudronul ala are niste calitati de mai mare dragul:
- la caldura se inmoaie si se lipeste de toate cu care intra in contact. La barcazele de navod trebuia sa treaca minim o luna pana se putea lucra fara sa ai mainile si boarfele negre permanent.
- din cauza hidrocarburilor pe care le contine este foarte poluant, si cand e apa linistita, in jurul barcii se vad refractiile de culoarea curcubeului de la petele de hidrocarburi de pe suprafata apei. Din cauza asta in Delta si pe Dunare barcile catranite sunt din ce in ce mai rare, exista programe europene de sprijin al localnicilor pentru procurarea de barci de fibra.
- protectia oferita lemnului este slaba, si pentru longevitatea barcii trebuie ca bianual sau macar anual sa se curete barca de catranul coscovit si calafatul vechi si sa se calafatuiasca si catraneasca din nou, o placere de munca

.
- barcazul traditional catranit e o ambarcatiune grea, atat din cauza a lemnului si straturilor de catran, cat si a apei care se imbiba si "umfla" barca pentru a nu mai face apa. Din cauza asta, e greu de manevrat de unul singur, si de aceea intr-un asemenea barcaz se lucreaza in echipa. In plus, din cauza greutatii mari a barcii, propulsia cu motor e neeconomica.
Mie nu-mi plac barcile catranite fiindca pe ele am crescut, si mi-au cam mancat ficatii cat eram mai tinerel. In locul tau as face barca din planuri mult mai simplu: pe o osatura de brad sau molid as imbraca foi de osb de 8 mm, la exterior un strat de fibra cu nestrapol obisnuit (adera bine la osb), si la interior ulei de in pe osatura si vopsea pe osb. Iesi la fel de ieftin si ai mult mai putina munca.