Acum vreo trei saptamani, cineva a postat aici un link cu un titlu de genul: velier foarta ieftin, pareri etc.
Am intrat si eu si mi s-a pus pata, dar nu eram foarte convins ca voi cumpara o barca, fiindca mi se mai intamplase si altadata sa ma razgandesc.
Discutiile cu Impaiatu, Nicu si Home Made m-au convins si virusat ireversibil si iata-ne sambata de dimineata legand la masina peridoglul lui Nicu 7 metri, caruia ii multumesc inca o data.
La ora 6:30 fixam ca destinatie finala Willemstad, NL si impreuna cu Impaiatu si Home Made demaram catre autostrada Bucuresti-Pitesti.
Dupa aproximativ 30 de ore, oprim in Willemstad, intr-o marina mica dupa standardele olandeze, dar care cred ca adapostea mai multe barci decat sunt in toata Romania.
Barca era pe apa, chiar in fata biroului dealerului (cea mai mica de pe acolo).
La inventarul pe care l-am facut, am constatat ca avea toate dotarile despre care citisem in anunt, chiar mult mai multe, adica:
Motor Mariner 5 cai
Statie Radio
Autopilot
Roll foc
Randa care se infasoara pe ghiu (nu stiu cum ii zice sistemului) cu tot cu husa
Set complet de vele - in afara de randa si genovez, mai sunt vreo doi saci cu vele pe care nici nu am apucat sa-i deschid
Primus cu trei butelii de rezerva
Sistem electric complet cu iluminare cabina, plus charger pentru baterie
Log
Barometru
Compas
Ancora de rezerva
O gramada de vinciulete, scripeti, tacheti, parame etc
Am dormit toti trei in barca fara nici o problema, in afara de zdranganitul vantului prin greementul nostru si al celorlalte barci din jur.
Dimineata, Nea Nicu ramane la masina ca sa inlocuiasca suportii originali ai peridocului cu cei pe care ii facusem eu (mai inalti), iar eu, Sorin si Taco (cetateanul de la firma) am plecat la o plimbare de doua ore catre un santier naval de unde urma sa ridicam barca cu macaraua. S-a mers numai cu motorul de 5 cai, pe valuri si vant de prova. Barca s-a comportat excelent, iar asta a fost cel mai bun test pe care il puteam face, avand in vedere canu intentionez sa o folosesc in conditii mai grele decat cele pe care le-a infruntat in Hollands Diep. Drumul a trecut printr-o ecluza, motiv pentru care ne-am umplut amandoi gurile cu pietre.
Am ajuns la macara, am dezechipat barca, am pus-o pe peridoc, apoi ne-am intors la biroul dealerului pentru incheierea afacerii.
M-am simtit cam de rahat cand, desi numarasem de doua ori banii, dealerul mi-a zis ca sunt mai putini cu 50 EUR, pe care nu a mai vrut sa ii accepte, motivand ca doreste sa ne ofere un pranz in oras.
Willemstad este cam cel mai misto loc in care am pus piciorul, un vechi fort cu doua marine pline de barci de toate natiile.
Drumul de intoarcere a fost mult mai lung si mai obositor, dar aseara pe la 22:30, dupa o suta si ceva de ore si 5004 km barca intra linistita in curte.
Una peste alta, o experienta frumoasa, mai putin Ungaria (unde chiar daca nu te opreste nimeni, stai tot timpul cu sufletul la gura, de teama spagarilor de tipul lui Slinosz Jegozs, agentul care ne-a usurat de 50 de Euro la dus).
Evident, intoarcerea in Romania este o experienta de tot cacatul, mai ales ca am ales ca drum de intoarcere varianta prin Drobeta Turnu Severin, oras ale carui strazi arata mai rau decat cele din orasele vecinilor iugoslavi.
Multumiri speciale adminului Barcaholic care ne-a gazduit in noaptea de Marti spre Miercuri in fata casei socrilor, gard in gard cu cimitirul din Timisoara (vecini pasnici, dupa cum s-a exprimat chiar el).
Scuzati platitudinea relatarii, dar mai am inca mult somn de recuperat, iar copii trag de mine sa mergem la plimbare.
Mai multe poze si cateva filmulete, aici.
Am intrat si eu si mi s-a pus pata, dar nu eram foarte convins ca voi cumpara o barca, fiindca mi se mai intamplase si altadata sa ma razgandesc.
Discutiile cu Impaiatu, Nicu si Home Made m-au convins si virusat ireversibil si iata-ne sambata de dimineata legand la masina peridoglul lui Nicu 7 metri, caruia ii multumesc inca o data.
La ora 6:30 fixam ca destinatie finala Willemstad, NL si impreuna cu Impaiatu si Home Made demaram catre autostrada Bucuresti-Pitesti.
Dupa aproximativ 30 de ore, oprim in Willemstad, intr-o marina mica dupa standardele olandeze, dar care cred ca adapostea mai multe barci decat sunt in toata Romania.
Barca era pe apa, chiar in fata biroului dealerului (cea mai mica de pe acolo).
La inventarul pe care l-am facut, am constatat ca avea toate dotarile despre care citisem in anunt, chiar mult mai multe, adica:
Motor Mariner 5 cai
Statie Radio
Autopilot
Roll foc
Randa care se infasoara pe ghiu (nu stiu cum ii zice sistemului) cu tot cu husa
Set complet de vele - in afara de randa si genovez, mai sunt vreo doi saci cu vele pe care nici nu am apucat sa-i deschid
Primus cu trei butelii de rezerva
Sistem electric complet cu iluminare cabina, plus charger pentru baterie
Log
Barometru
Compas
Ancora de rezerva
O gramada de vinciulete, scripeti, tacheti, parame etc
Am dormit toti trei in barca fara nici o problema, in afara de zdranganitul vantului prin greementul nostru si al celorlalte barci din jur.
Dimineata, Nea Nicu ramane la masina ca sa inlocuiasca suportii originali ai peridocului cu cei pe care ii facusem eu (mai inalti), iar eu, Sorin si Taco (cetateanul de la firma) am plecat la o plimbare de doua ore catre un santier naval de unde urma sa ridicam barca cu macaraua. S-a mers numai cu motorul de 5 cai, pe valuri si vant de prova. Barca s-a comportat excelent, iar asta a fost cel mai bun test pe care il puteam face, avand in vedere canu intentionez sa o folosesc in conditii mai grele decat cele pe care le-a infruntat in Hollands Diep. Drumul a trecut printr-o ecluza, motiv pentru care ne-am umplut amandoi gurile cu pietre.
Am ajuns la macara, am dezechipat barca, am pus-o pe peridoc, apoi ne-am intors la biroul dealerului pentru incheierea afacerii.
M-am simtit cam de rahat cand, desi numarasem de doua ori banii, dealerul mi-a zis ca sunt mai putini cu 50 EUR, pe care nu a mai vrut sa ii accepte, motivand ca doreste sa ne ofere un pranz in oras.
Willemstad este cam cel mai misto loc in care am pus piciorul, un vechi fort cu doua marine pline de barci de toate natiile.
Drumul de intoarcere a fost mult mai lung si mai obositor, dar aseara pe la 22:30, dupa o suta si ceva de ore si 5004 km barca intra linistita in curte.
Una peste alta, o experienta frumoasa, mai putin Ungaria (unde chiar daca nu te opreste nimeni, stai tot timpul cu sufletul la gura, de teama spagarilor de tipul lui Slinosz Jegozs, agentul care ne-a usurat de 50 de Euro la dus).
Evident, intoarcerea in Romania este o experienta de tot cacatul, mai ales ca am ales ca drum de intoarcere varianta prin Drobeta Turnu Severin, oras ale carui strazi arata mai rau decat cele din orasele vecinilor iugoslavi.
Multumiri speciale adminului Barcaholic care ne-a gazduit in noaptea de Marti spre Miercuri in fata casei socrilor, gard in gard cu cimitirul din Timisoara (vecini pasnici, dupa cum s-a exprimat chiar el).
Scuzati platitudinea relatarii, dar mai am inca mult somn de recuperat, iar copii trag de mine sa mergem la plimbare.
Mai multe poze si cateva filmulete, aici.
Ultima editare: