Navigatia pe Somes

Weekendul trecut n-am iesit nicaieri asa ca am avut timp berechet pentru a planui iesirile din vara. Trecand in revista raurile din Transilvania, m-am oprit asupra Somesului, mai precis asupra portiunii aval de DEJ. Cunoaste cineva raul, in sensul ca a navigat pe el? Ma intereseaza aspectele obisnuite:
1. daca e navigabil cu caiace tot timpul anului
2. localizarea barajelor si a altor obstacole pentru navigatie
3. puncte propice pentru start/sfarsit (acces cu masina + aproape de gari/halte CFR)
Merci anticipat!
 
Weekendul trecut n-am iesit nicaieri asa ca am avut timp berechet pentru a planui iesirile din vara. Trecand in revista raurile din Transilvania, m-am oprit asupra Somesului, mai precis asupra portiunii aval de DEJ. Cunoaste cineva raul, in sensul ca a navigat pe el? Ma intereseaza aspectele obisnuite:
1. daca e navigabil cu caiace tot timpul anului
2. localizarea barajelor si a altor obstacole pentru navigatie
3. puncte propice pentru start/sfarsit (acces cu masina + aproape de gari/halte CFR)
Merci anticipat!

O propunere pentru traseul asta a facut saptamana trecuta kmbh69 aici .
Pare un curs fain pentru cateva zile.
 
Pentru acces cu masina de langa Dej: trebuie mers la Mica (o comuna situata imediat in amonte de Dej, pe Somesul mare, imediat inainte de unire). Cum vii dispre Cluj, o iei pe drumul de centura, care da la gara. In zona industriala apare un indicator rutier spre Manastirea (cu trecere peste calea ferata, cu bariere), se trece prin Manastirea (ultima comuna pe Somesul Mic, inainte de unire), iar din Manastirea ajungi in Mica. Intrebi de baraj, ajungi acolo, e o balastiera si exista din pietris un fel de plan inclinat unde se poate lasa o barca la apa.
Pentru recuperarea barcii in Satu-Mare, trebuie sa-l intrebi pe Ahilesz, el cunoaste foarte bine zona, a zis ca exista asemenea locuri pentru lasat barca la apa (respectiv pentru scos barca din apa).

Pericole: in general se vad pe Google. La Cetan e un mic prag, la Vad doua, mai e ceva pod din tuburi de beton (tuburi care in cateva locuri sunt sparte) la Babeni, nu le tin minte pe toate. Mai spunea o cunostinta de-a mea ca la Rastoci si la Ciocmani exista garduri subacvatice de la fostele mori de apa (garduri care aveau rolul de a ghida grosul curentului de apa spre moara), dar actualmente sunt destul de degradate, iar cand e la o zi dupa o ploaie mare, nivelul e suficient de mare incat sa nu puna probleme. Pe la Jibou mai imi povestea un politist ca se mai puneau uneori plase de sarma de-a latul Somesului, ca sa recupereze cadavrele inecatilor.
Nu trebuie sa te temi, in general e vorba de obstacole vizibile din timp, Somesul curge lent (cand am fost pe Somesul Mare, aveam senzatia ca ma aflu pe un lac foarte lung, nu era nici un val cat de mic, iar dupa confluenta dupa Mica e cu mult mai mare), e lat, ai pe unde sa eviti problema aparuta.

Eu prefer varianta cu caiac demontabil, pentru ca sa nu depind de un mijloc de transport. Cu masina trebuie sa organizezi tura cu minim 2 masini, merge toata lumea la punctul terminus unde se lasa o masina, apoi se lasa o masina la punctul de start, pe cand cu trenul nu am problema asta.
 
Pentru acces cu masina de langa Dej: trebuie mers la Mica (o comuna situata imediat in amonte de Dej, pe Somesul mare, imediat inainte de unire). Cum vii dispre Cluj, o iei pe drumul de centura, care da la gara. In zona industriala apare un indicator rutier spre Manastirea (cu trecere peste calea ferata, cu bariere), se trece prin Manastirea (ultima comuna pe Somesul Mic, inainte de unire), iar din Manastirea ajungi in Mica. Intrebi de baraj, ajungi acolo, e o balastiera si exista din pietris un fel de plan inclinat unde se poate lasa o barca la apa.
Pentru recuperarea barcii in Satu-Mare, trebuie sa-l intrebi pe Ahilesz, el cunoaste foarte bine zona, a zis ca exista asemenea locuri pentru lasat barca la apa (respectiv pentru scos barca din apa).

Pericole: in general se vad pe Google. La Cetan e un mic prag, la Vad doua, mai e ceva pod din tuburi de beton (tuburi care in cateva locuri sunt sparte) la Babeni, nu le tin minte pe toate. Mai spunea o cunostinta de-a mea ca la Rastoci si la Ciocmani exista garduri subacvatice de la fostele mori de apa (garduri care aveau rolul de a ghida grosul curentului de apa spre moara), dar actualmente sunt destul de degradate, iar cand e la o zi dupa o ploaie mare, nivelul e suficient de mare incat sa nu puna probleme. Pe la Jibou mai imi povestea un politist ca se mai puneau uneori plase de sarma de-a latul Somesului, ca sa recupereze cadavrele inecatilor.
Nu trebuie sa te temi, in general e vorba de obstacole vizibile din timp, Somesul curge lent (cand am fost pe Somesul Mare, aveam senzatia ca ma aflu pe un lac foarte lung, nu era nici un val cat de mic, iar dupa confluenta dupa Mica e cu mult mai mare), e lat, ai pe unde sa eviti problema aparuta.

Eu prefer varianta cu caiac demontabil, pentru ca sa nu depind de un mijloc de transport. Cu masina trebuie sa organizezi tura cu minim 2 masini, merge toata lumea la punctul terminus unde se lasa o masina, apoi se lasa o masina la punctul de start, pe cand cu trenul nu am problema asta.

Multumesc pentru detalii.
Eu am planuit coborarea pe Somes intr-un weekend sau doua. Ducem tot calabalacul cu masinile la DEj, lasam acolo masinile si plecam mai departe pe apa. In punctul terminus, dictat de zilele la dispozitie, acostam si soferii urca in tren (exista un personal spre Cluj dupamiaza), coboara in Dej, de unde aduc masinile la punctul terminus pentru a imbarca lucrurile.
De la Dej pana la Ardusat sunt 130km pe apa. Socotind ca pe apa faci cu caiacul cam 30km/zi (lejer), asta inseamna 4 zile - cam mult pentru 1 weekend, chiar daca mai lipesti de el o vineri, vorba navetistului care pleca vinerea cu un tren de joi si se intorcea duminica cu un tren de luni :)
 
Proiectul ''Somesul navigabil" - clujenii invata de la olandezi cum pot naviga pe Som

Primăria Cluj-Napoca intenţionează să realizeze un proiect ce prevede amenajarea râului Someş pentru activităţi de agrement. Consultanţa pentru proiectul ''Someşul navigabil" va fi realizată de specialişti olandezi prin inţiativa DISC (Dutch Initiative for Sustainable Cities), un program al guvernului Olandei. Programul Dutch Initiative for Sustainable Cities este sprijinit de guvernul Olandei şi Ministerul Devoltării Regionale şi Turismului.

''În această săptămână va avea loc o prezentare a proiectului Someşul navigabil făcută de olandezi prin inţiativa DISC. Totodată, se vor prezenta studii de caz din oraşul Utrecht şi din alte oraşe din Regatul Ţărilor de Jos, situaţia de dinainte şi după implementarea proiectelor, costuri, impactul proiectelor asupra oraşelor'', a declarat Radu Moisin, primarul interimar al Clujului. Totodată, vor fi analizate aspecte ce ţin de siguranţa împotriva inundaţilor, calitatea apei, navigabilitate, baraje şi ecluze, eficienţa energetică, transport şi mobilitate, conectivitate sau finanţare şi organizare.

Proiectul ''Someşul navigabil'' presupune şi crearea unor zone de promenadă sau posibilitatea practicării unor sporturi pe apă. Până în prezent nu au fost definitivate toate aspectele ce ţin de valoarea investiţiei.

În programul guvernului olandez au fost incluse oraşele Cluj-Napoca, Constanţa, Timişoara şi Bucureşti. Programul DISC oferă sprijin în dezvoltarea proiectelor urbane şi la nivel de city-management (finanţare, implementare, workshop-uri, activităţi de cercetare şi planificare).

Sursa: Ziarul Financiar
 
Se vorbeste de mult si se vorbeste fara rost pentru ca Somesul Mic este o hazna. As vrea sa-l vad pe Moisin facand baie in Somes
Evident olandezii vor sa vanda tehnologie si probabil o vor face. Problema noastra este ca raurile sufera de nitrificare pronuntata si asta ar trebui rezolvat in primul rand. Apoi mai sunt gunoaiele care se depoziteaza pe tarmuri si care ajung in apa la fiecare ridicare usoara a nivelului. Albia este plina de carpe si alte resturi. ceva date despre amonte de Cluj, http://www.barcaholic.ro/f56/caiac-pe-ape-nu-foarte-repezi-amonte-de-cluj-2026.html La Dej cele doua Somesuri se intalnesc si daca pana acolo Somesul Mare era suportabil, de acolo i se transfera caracterul de hazna. ceva dilutiue binevenita aduce Lapusul, un rau curatel.Sunt ceva praguri in aval de Dej, vreau sa vizitez locurile odata pana pe la Jibou.
Tare sunt curios cine mai trebuie sa suga de la buget acum
 
Atentie la pompele dinainte de Jibou, acolo e un prag de beton destul de mare, cand e apa mica are poate si 1m inaltime si se intinde din mal in mal. Am atasat locatia in google earth (l-am facut zip ca sa il pot atasa), era apa mare cand a fost facuta poza, se vede doar o linie de-a latul somesului.
 

Atașamente

Alin, multumim, ai idee daca in amonte de Jibou pe la Galgau , Rus, Rastoci, sunt ceva praguri sau valuri stationare(pentru surf) ?
 
Someș - evaluare

Vara asta am străbătut cu mașina valea Someșului între Jibou și Ileanda și am rămas plăcut impresionat de frumusețea zonei. Din goana mașinii am remarcat profilul văii cu aspect de defileu, malurile împădurite și satele mici risipite dealungul albiei, însă gândul m-a dus repede la o coborâre lentă cu caiacul, mult mai potrivită pentru integrarea în peisaj.

Acasă, la hartă, am încercat să încropesc un plan. Existența căpitănieie de la Dej se justifică prin afirmația că de aici în aval râul ar fi navigabil. Profitând de faptul că direcția generală a văii este sinuoasă, am ales porțiunea de 60-70 de kilometri dintre Răstoci și Ulmeni ca traseu de coborâre de două zile, având avantajul că pe uscat distanța dintre start și finiș e de numai 35 de kilometri, de mare folos pentru poziționarea rapidă a unei mașini la capătul traseului.

La prima vedere lucrurile stăteau bine. Atât la start cât și la finiș existau poduri, deci acces auto până la rău, și mai mult, maluri accesibile, fără vegetație, esențiale pentru echiparea și lansarea caiacelor. La o vedere mai atentă însă, dealungul râului imaginile aeriene puneau câteva semne de întrebare în locurile în care se ghiceau praguri naturale sau artificiale, căderi de apă sau vaduri. Având din nou un drum prin zonă mi-am propus să arunc o privire în aceste locuri problematice.

Prima observație (capitală) a fost că râul avea debit scăzut. Apa limpede și pietrele ce se iveau în albie nu lăsa loc de îndoială. Am făcut prima oprire la locul de start, la podul de la Răstoci.

P8143853.jpg

Podul de la Răstoci​

După cum am vazut din imaginile aeriene, exista o bucată de mal liberr propice lansării, dar nu suficient de mare pentru o eventuală campare. Însă lucrul cel mai îngrijorător , de pe pod se vedea un vad amonte și unul aval.

P8143857.jpg

Vad la Răstoci​

Următorul punct marcat pe hartă era o cădere printre bolovani în dreptul localității Letca. Deoarece nu existau drumuri care să mă apropie de apă în zonă m-am mărginit să o identific vizual de la distanță, de pe șosea.

P8143858.jpg

Pod din tuburi la Băbeni​

Cel mai serios obstacol, cel de la Băbeni, s-a dovedit a fi un pod din tuburi de beton. Aici malurile neprimitoare împiedică debarcarea așa că obstacolul poate fi redutabil.

P8143859.jpg

Un nou vad​

Un obstacol punctual ca cel al podului din betoane poate fi supărător, dar cel mai mult mă îngrijorează vadurile ce apar la orice întâlnire cu râul. Dacă sunt atât de dese încât să trebuiască să cobori din caiac la fiecare cot al râului coborârea devine un chin.

P8143860.jpg

Debitul râului e mare, dar albia e plină de obstacole​

Din cele văzute până aici îmi era deja clar că râul nu e practicabil pentru caiac, sau nu la aceste cote, dar Jiboul îmi era în drum așa că am oprit totuși ca să văd căderea artificială (baraj) de la intrarea în localitate.

P8143866.jpg

Barajul de la Jibou cu clădirile hidrotehnice dezafectate​

În spatele barajului am găsit o frumoasă pânză de apă, dar din nou malurile sunt neprimitoare și scoaterea caiacelor din apă poate fi problematică (s-ar putea să fie o soluție o limbă de prundiș pe dreapta, chiar lângă cădere).

P8143862.jpg

Pânza de apă de la Jibou​

Ultima descindere a fost la ieșire din Jibou, la podul spre localitatea Rona. Aici fotografiile aeriene lăsau să se întrevadă un prag natural de piatră pe care l-am descoperit ușor privind cursul râului de pe pod. E posibil âsă fie trecut chiar pe lângă malul stâng, dar după toate cele văzute în amonte, deja răul nu mă mai interesa.

P8143870.jpg

Pragul de la Rona​

În concluzie, o fi navigabil Someșul aval de Dej, dar la cote mari ale râului. Așa cum l-am văzut eu în august e chinuială curată și nu are rost deplasarea.
 
Ce să zic, Crocodile, ai devenit cam fricos ! Tu care le-ai încercat pe toate, acum te temi de câteva praguri, de un pod și alte bagatele ?.
Probabil ai îmbătrânit și ai devenit mai comod. E bine și așa, nu te condamn. M-am bucurat de incursiunile tale pe Mureș, pe Dunăre, etc.
Iote aici câțiva bistrițeni curajoși, de la Dej la Cuciulat...
Enjoy...
https://www.youtube.com/watch?v=zUJlmnPmaAk
 
Vad ca ati avut parte de o tura frumoasa: bravo!
Mie mi-a fost frica, da, pentru caiacele din lemn care cam plang cand le jupoi pe pietre si din nou da, am mai imbatranit, incep sa fac mofturi, nu mai e ca pe vremea cand ne dadeam pe Mures si Dunare...
 

Back
Sus