Se cuvine, ca marinari, să cinsim şi noi pe 15 august Sărbatoarea Sfintei Maria precum şi Ziua Marinei Române. Vă redau un material, poate interesant fiind facut tot de marinari, despre festivităţile ce au avut loc, au şi vor mai avea loc la Dunăre.
Activităţi premergătoare
In oraşul Brăila in fiecare an, pe 13 august,are loc ridicarea drapelului in Piata Independenţei (în faţă la Primarie). Traditie marinareasca, propusă şi susţinută de Am Costi Ioan Gunter, pentru prima data in 2002, pe atunci comandantul Flotilei Fluviale "Mihail Kogalniceanu".
[YOUTUBE]<object width="480" height="385"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/e6zl9u_bYpA&hl=en_US&fs=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/e6zl9u_bYpA&hl=en_US&fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="480" height="385"></embed></object>[/YOUTUBE]
ZIUA MARINEI ROMÂNE - repere istorice
15 august, ZIUA Adormirii Maicii Domnului, aleasã icoana protectoare a marinarilor nostri, patroana MARINEI - Sfânta Maria este simbolul sfânt care oteleste sufletele marinarilor, îi ocroteste si-i apãrã în clipele grele ale vietii pe mare, în mijlocul bãtãliilor si furtunilor.
Pentru ocrotirea apelor noastre si a celor ce calatoresc pe ele, marinarii au ales pe Fecioara Maria si cer cu smerenie sã asculte rugaciunile lor, sã
binecuvânteze echipajele, navele si roadele strãduintelor lor.
ZIUA MARINEI ROMÂNE este sãrbãtoarea unei NATIUNI avand o tradiţie şi istorie indelungata.
Traiul în buna comuniune cu apa, acest dar neasemuit al naturii, fatã de care însãsi viata nu ar fi fost posibilã, a creat înca din timpuri imemoriale si
perpetuat pâna în zilele noastre, pe toate meridianele globului si treptele civilizatiei, un adevarat “cult al apelor”.
Aproape firesc la români, vechi popor creat într-un spatiu strãbãtut de ape, între care Marea si Dunarea sunt cele mai de seama, cultul apelor s-a manifestat prin sãrbãtori devenite generic ZIUA MARINEI sau ZIUA Apelor.
Ziua Marinei, de la instituire pânã la 1949
Oficializatã ca onomastica a marinarilor români, la 15 august 1902, de Sfânta Maria Mare, Ziua Marinei Române si-a certificat pe deplin, timp de un secol, caracterul de autentic festival al mãrii si spiritualitatii marinãresti. Conceputã dintru început ca serbare nationalã, Ziua marinarilor atragea atentia, prin programul sãu deosebit de atractiv si deopotrivã pitoresc. Încã de la prima sa editie, printr-o Circularã adresatã primarilor comunelor urbane resedinta de judet din întreaga tarã si administratorilor unor statiuni balneare, Primaria Constantei avertizau asupra ineditului sãu, anuntând "niste serbari demne de vãzut precum regate, alergari, serate venetiene, mare bal pe apa, barci alegorice, descoperirea Americii, naufragiul “MEDUZEI”, corabia Argonautilor si altele.”
Astfel, 15 august 1902, Ziua Marinei a fost marcatã la bordul crucisatorului "ELISABETA" printr-un Te-Deum la care a luat parte si Ministrul de Rãzboi Sturdza, urmat, în dupa amiaza si seara aceleasi zile, de un banchet si de serbarea marinareascã propriu-zisã.
De la un an la altul, serbãrile au sporit în amploare si semnificatii. Astfel, în anul 1912, serbarea nautica a fost pusa sub Înaltul Patronaj al Majestatii Sale Regina Elisabeta, initiativa organizarii sale apartinând Societatii "Regina Elisabeta" a Marinarilor Civili din Constanta.
Un an mai târziu, manifestarile s-au derulat la bordul bricului ,,MIRCEA”, de unde au putut fi urmarite cursele de bãrci militare si de lotci pescãresti cu câte una, douã si trei rame, sãriturile în apã, watter polo, exercitii cu scafandri, curse de dandy, exercitii de trapez si inele, curse de bãrci fara rame, curse de înot, sãrituri cu bicicleta în mare, prinderea norocului pe apã, tobogan, vânatoare de rate si explozii de mine marine. Dupa ora 21.00, a început serbarea venetiana cu diferite coruri, jocuri de lumini feerice, serenade, jocuri de artificii si cascade de luminã.
Asezata la loc de cinste între datinile neamului, Ziua Marinei a continuat sã fascineze opinia publica si oaspetii de onoare ai marinarilor români. Printre acestia s-a numãrat, la 15 august 1935, si un grup de membri ai Ligii Navale Poloneze care au oferit M.S. Regelui si primarului Horia P. Grigorescu medalia de bronz a Ligii, o harta a canalului proiectat sa uneascã Marea Baltica cu Marea Neagrã si o frumoasã cupa cu apã din Marea Baltica, simbol al înfratirii celor doua mãri.
În anul urmãtor, cu acelasi fericit prilej, M.S. Regele Carol al II-lea a hotarât ca unica scoala pentru toti marinarii români sa se numeasca Scoala Navala a Majestatii Sale ,,MIRCEA” si a creat ,,Medalia Maritima'', transformatã în anul 1938 în "Virtutea Maritima". De asemenea, la 15 august 1936 a fost botezat în cadrul festiv al serbarilor marinãresti primul nostru submarin, “DELFINUL".
În anii celui de-al doilea razboi mondial, Ziua Marinei s-a serbat într-un cadru sobru de reculegere si preamarire a eroilor marinari cazuti pe front, pelerinaje la Cimitirele Eroilor si defilãri ale marinarilor. Liga Navala Româna si Yacht Clubul Regal Român au continuat totusi sã mentina treaz spiritul marinaresc prin organizarea unor competitii nautice sobre, conferinte, reprezentatii cinematografice, etc.
Dezvoltarea Marinei române va determina si sporirea influentei acesteia în rândul populatiei, cu atât mai mult cu cât Liga Navala Româna (înfiintata în 1927), prin revista sa “Marea Noastra”, a desfasurat o intensa propagandã marinãreascã prin filialele sale existente în toata tara. Astfel, în Ziua de 24 aprilie 1933, la propunerea Ligii Navale Române, Ministerul Instructiunii, Cultelor si Artelor a instituit Ziua APELOR. În decizia ministeriala de constituire se spunea… " se instituie o zi a apelor în una din duminicile din a doua jumatate a lunii iunie, pentru toate scolile din vecinatatea apelor…”.
Sarbatorirea Zilei Apelor se facea “Împreunã cu Liga Navala Româna, garnizoana localã si capitaniile de port, ca sã aiba cât mai mult rãsunet ”, precedând Ziua MARINEI. Festivitatile dedicate Zilei Apelor au dãinuit pâna dupa cel de-al doilea razboi mondial, în anul 1945.
Ziua Marinei din 1950 pânã în 1990
Între anii 1949-1953, Ziua Marinei s-a rezumat la marcarea Zilei Flotei U.R.S.S. (ultima duminica din luna iulie), ceremonialul fiind diminuat ca semnificatie datoritã conducerii Ministerului Apararii Nationale de a schimba data acestei traditionale sarbatori nationale. Astfel, prin Decretul Prezidiului Marii Adunarii Nationale nr. 309 din 29 august 1953, Ziua Marinei Militare a R.P.R. urma sa se serbeze în fiecare an, în prima duminicã a lunii august. Ca urmare, la 1 august 1954 s-a serbat pentru prim data în R.P.R. Ziua Fortelor Maritime Militare. Un an mai târziu, la propunerea Comandamentului Fortelor Maritime Militare, au fost editate de catre Directia Superioara Politica a Armatei o serie de materiale promotionale ca afise, panouri, lozinci, cãrti postale, …… prin grija Ministerului Industriei Alimentare, au fost fabricate tigarile "Marinar".
Din anul 1960, manifestarile au dobândit vadite accente propagandistice, în detrimentul încarcaturii spirituale ortodoxe. Acestea includeau conferinte despre semnificatia Zilei Marinei sustinute de catre ofiteri si propagandisti în întreprinderi si în garnizoanele de marina, înmânarea de catre delegatiile de marinari a unor machete de nave, în adunarile festive organizate la Palatele Pionierilor, adunari publice si întâlniri ale marinarilor cu pionieri si utecisti fruntasi în productie, organizarea vizitarii de catre acestia a navelor-scoala "MIRCEA" si "LIBERTATEA" si iesiri pe mare cu acestea.
O data cu ingerinta organelor politice în orchestrarea acestor manifestari, semnificatia crestina a sarbatorii marinarilor tari a fost substituita cu cea mitologica. Astfel, participarea zeului Neptun în calitate de patron al întrecerilor si jocurilor marinaresti devine o constanta a programelor din prima parte a serbarilor traditionale, pâna în zilele noastre, Mai mult, din anul 1970, la Constanta se organizeaza timp de doua saptamâni "Serbarile Marii", care culminau cu Ziua Marinei.
Ziua Marinei dupã 1990
Începând din anul 1990 s-a revenit la aceste traditii care au, din vechime, adânci radacini în sufletul marinarilor, Ziua Marinei sãrbãtorindu-se pe 15 august, de Sfânta Maria.
Cu prilejul Zilei Marinei Române din 15 august 1991, a avut loc o impresionantã paradã navala acompaniatã de evolutia aviatiei militare, a elicopterelor de luptã, precum si o serie de demonstratii sportive marinaresti sustinute de scafandri militari, înotãtori de elitã si echipajele unor ambarcatiuni cu rame si vele. La festivitatile de la Constanta au fost prezente, în premiera, si echipajul crucisãtorului U.S.S. Belknap, apartinând Flotei a-VI-a a S.U.A., echipajul navei militare sovietice ,, Azov”, distrugatorul turcesc ,, Kocatepe” si nava de patrulare bulgare ,, Smeli”.
Spre deosebire de editiile post-decembriste precedente, la 15 august 1999 festivitatile ocazionate de Ziua Marinei si a Lucratorului Portuar s-au desfãsurat la Constanta la Cuibul Reginei si în zona farului ,, Carol I”.
Ziua Marinei Române - repere din cadrul festivitãtilor
În dimineata acestei zile, la Praznicul Adormirii Maicii Domnului , Maica luminii si a rugãciunii si patroana binecuvântatã a marinarilor nostri, astralele multicolore ale marelui pavoaz arborate între catargele tuturor navelor maritime si fluviale românesti , împreuna cu pavilionul tricolor, bataile de clopot si intonarile de siflee vestesc deopotrivã, de-a lungul Dunãrii si la tãrmul însorit al Mãrii Negre, începerea festivitatilor dedicate ZILEI Marinei ROMÂNE.
Ca în fiecare an, Ziua de 15 august sarbatoarea Maici Domnului, patroana Marinei Române este prãznuita de-a lungul litoralului românesc al Marii Negre, Dunarii strabune si apelor interioare, ca o zi a marinariei de catre vrednicii pastratori ai acestei îndeletniciri statornice a natiunii noastre. Prin slujbe de pomenire ai eroilor stiuti si nestiuti ai apelor, onoruri traditionale si ceremoniale, sunt evocate, într-o atmosfera festiva, trainicia vocatiei si spiritualitatii marinaresti, indisolubil legata de destinul si istoria milenara a poporului român.
Navigatia s-a asociat dintotdeauna cu vocatia poporului nostru de a intra în legaturã cu civilizatia altor popoare, de a participa activ la circuitul mondial de bunuri si valori, cu aspiratia spre largirea orizontului sau de cunoastere, cu temeritatea si barbatia.
Binecuvântati cu vecinatatea Marii Negre si a Dunarii, românii si-au îmbogatit cunostintele de navigatie mostenite de la geto-daci si romani prin experiente proprii si prin schimburile cu popoarele maritime care si-au trimis navele spre porturile noastre.
Începând cu monoxilele si plutele, continuând cu pânzele si corabiile, navigând astazi cu vapoarele si motonavele moderne ale acestui început de mileniu, marinarii români au edificat prin secole o ampla si pilduitoare traditie, pecetluita cu jertfele atâtor dezastre si confruntari armate.
Viata marinarilor este o vesnica si eroica înfruntare a marii si Dunarii, în spiritul aventurii si nevoii de comunicare. Daca n-ar fi existat marea si Dunarea, cu sigurantã ele ar fi fost inventate. Pentru ca era nevoie de corãbii si corãbieri care sa umple mãrile si zarile cu sufletul preaplin al românului acestor locuri.Ziua Marinei reprezinta o evocare simbolica a muncii, jertfelor si înfaptuirilor marinarilor români, care, din cele mai vechi timpuri, au facut sa fluture la catarg pavilionul scump al tarii pe toate meridianele Oceanului planetar si au adus o importanta contributie la înfaptuirea marilor evenimente istorice din viata patriei si a poporului.
La marea sãrbãtoare a marinarilor români soseste însusi NEPTUN, zeul apelor, cu tridentul si coroana aurita. NEPTUN în mitologia greacã se numea Poseidon si era zeul marilor si oceanului, fiul lui Cronos si al zeitei Rhea, având ca frati pe Zeus si Hades cu care si-a împartit Universul.
Întrucât orice activitate legata de mare este sub protectia sa, el este si ocrotitorul navigatiei si navigatorilor. El poate opri sau declansa furtunile.
NEPTUN este însotit de regina marii Amphitrite, este tatal lui Triton si patronul nimfelor din izvoare si furtuni.
RIDICAREA PAVILIONULUI
Este un moment solemn al începerii ceremonialului militar specific zilelor de sãrbãtoare în Fortele Navale. Se intoneazã Imnul National iar navele aflate în dispozitiv tragând semn de salut 21 salve de artilerie. În felul acesta marinarii îsi prezinta onorul la pavilion si la marele pavoaz.
[YOUTUBE]<object width="480" height="385"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/SKNsieBn2P8&hl=en_US&fs=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/SKNsieBn2P8&hl=en_US&fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="480" height="385"></embed></object>[/YOUTUBE]
Pavilionul navelor militare constituie drapelul lor de lupta si este simbolul onoarei, vitejiei si gloriei militare. El evocã trecutul glorios de lupta al poporului român pentru libertatea nationala si traditiile de luptã ale Fortelor Navale, reamintind fiecarui militar, datoria lui sfântã de a servi cu credintã patria, de a apãra cu orice pret unitatea, suveranitatea si independenta României.
Întregul echipaj are obligatia sã apere cu abnegatie si bãrbatie pavilionul navei. Coborârea pavilionului în timpul luptei de catre comandantul navei, precum si de catre orice alta persoana îmbarcatã, în scopul de a servi cauzei inamicului, se pedepseste conform legilor în vigoare.
Daca pe timpul luptei pavilionul navei a fost distrus, în locul lui se ridica imediat altul si pentru aceasta, la nave trebuie sa se gaseasca pavilioane de rezervã.
Daca mijlocul de sustinere al pavilionului (bastonul pupa sau picul) a fost rupt, atunci pavilionul se va arbora la verga sau într-un alt loc vizibil.
Pavilionul navelor militare se ridica astfel:
a) când nava se afla în stationare, la bastonul pupa, zilnic la ora 08.00, iar în zilele nelucratoare la ora 09.00;
B) când nava se afla în mars, la pic, în momentul când ancora este la suprafata sau a fost molata ultima legatura de la mal. Navele care nu au pic, în mars ridicã pavilionul la bastonul pupa.
Toate navele aflate în mars poartã pavilionul si pe timp de noapte
Traditii religioase
Urmeazã trecerea în revista a navelor instalate în dispozitiv si prezentarea Ordinului de Zi ale Ministrului Apararii, apoi se oficiazã ceremonialul religios.
[YOUTUBE]<object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/aullbx6H9v4&hl=en&fs=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/aullbx6H9v4&hl=en&fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object>[/YOUTUBE]
În apele batrânului Danubiu pentru cinstirea memoriei eroilor marinari cazuti la datorie pentru patrie , de-a lungul vremii, se lanseazã o coroanã de flori salutatã de lovituri de tun;
[YOUTUBE]<object width="480" height="385"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/dM9ahLP455M&hl=en_US&fs=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/dM9ahLP455M&hl=en_US&fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="480" height="385"></embed></object>[/YOUTUBE]
În continuarea manifestarilor are loc o parada navala cuprinzând nave de lupta fluviale ce executã exercitii demonstrative si nave civile cu diferite destinatii.
Sosirea lui Danubius - zeul fluviilor, denumire data de romani
Nu ne putem închipui sarbatorile marinaresti farã participarea personajelor mitologice, ce în mod obisnuit sunt apreciate ca ocrotitoare ale vietii pe mare.
Asa dupa cum este cunoscut, întrecerile si jocurile marinaresti erau patronate de zeul Neptun la romani si de zeul Poseidon la greci.
Marea cu apa ei albastra sau verde-vinetie, cu forta ei nemarginita, i-a înfricosat si i-a atras întotdeauna pe vechii greci.
[YOUTUBE]<object width="480" height="385"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/tblfRH8KdXY&hl=en_US&fs=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/tblfRH8KdXY&hl=en_US&fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="480" height="385"></embed></object>[/YOUTUBE]
Marea scalda pamânturile lor din toate partile, parca le îmbratisa. îi purta pe valurile sale, spre aventuri si fapte glorioase. Dar tot ea le zdrobea corabiile, pe vreme de furtuna, izbindu-le de stânci si învaluindu-le în giulgiul nemasuratelor genuni. Desigur, sus în cer, dupa credinta lor, se afla Zeus, veghind cu fulgere în pumni asupra muritorilor. Dar, lânga ei, pe pamânt, se afla marea. Si cine cârmuieste marea, cine dezlantuie deasupra ei noianul vânturilor despletite ? Cine o tulbura pâna în adâncuri si o napusteste peste tarmuri ? se întrebau de multe ori grecii . Aceasta forta a marii trebuia înduplecata. De aceea grecii au personificat-o si au numit-o zeificând-o Poseidon.
Palatul lui Poseidon, zeul ce poarta în mâna lui tridentul, se afla în Marea Egee. De acolo zeul pleca adeseori în carul sau de aur, tras ca o vijelie de zeci de cai salbateci. În urma lor saltau cetele de delfini si alte animale marine.
Fiindca zeul Poseidon iubea foarte mult delfinii acestia erau nedespartiti în calatoriile sale. Dealtminteri, legendele ne spun ca Poseidon si-a cucerit sotia cu ajutorul unor preacredinciosi delfini.
Odata, pe când zeul se preumbla pe mare, vazuse într-o ceata de nimfe nereide o tânara fecioara, numita Amfitrita. Nimfele nereide, în numar de cincizeci, erau niste copile de-o bunatate rara. Mama lor era Doris, o nimfa oceanica, si tatal lor Hereu, alt zeu batrân al marii, care-si avea palatul în apele Egeii.
Când zeul Poseidon cutremura adâncul de ape miscatoare si îneca sub valuri triremele grecesti, nimfele nereide plângeau înduiosate si lunecând pe valuri, se avântau cu toate sa scape corabierii. Ele îi purtau pe brate si îi duceau la tarm. Acestia când se trezeau si se vedeau traind, stiau ca-si datoresc aceasta fericire nimfelor nereide. Le multumeau cucernici si le azvârleau ofrande în valuri.
În mitologia romana, zeul marii si al apelor era considerat Neptun. El s-a transmis si a ramas si în obiceiurile marinaresti la români. Zeul Neptun avea la Roma un templu lânga Circul Flaminius, în câmpul lui Marte. Sarbatorile închinate lui Neptun erau celebrate la romani pe 21 iulie.
Aparut, parca, din adâncul apelor miscatoare ale Dunarii acesta se afla calare pe un crap imens înconjurat de alaiul de barci, marinari si pirati.
Vestimentatia lui Neptun este aceeasi de mii de ani : matase, coral, scoici, alge si ierburi marine, caluti de mare si stelute de mare. Batrânul zeu nu a renuntat la tridentul sau, semn ca are de gând sa guverneze înca multe legislaturi pe tarâmul de ape. În preajma lui se afla câtiva tineri si mai vârstnici pirati înraiti, care îl feresc de privirile zglobiilor nimfe nereide, sirene si silfide. Dupa zgomotul pe care îl fac se pare ca marinarii din alai sunt nemultumiti ca nici în acest an zeii din Olimp nu au fost darnici în aur şi nestemate, si vor fi deci obligati sa practice în continuare pirateria, caci numai astfel îsi mai pot tine iubitele sau familiile lasate pe mal.
Danubius soseste cu bine si este asteptat de câteva fete frumoase, nimfe nereide autohtone care se alatura alaiului. Se pare ca piratii ar fi în stare sa dea comorile agonisite cu greu pâna acum în schimbul unei singure priviri aruncata de frumoasele nereide de altfel si vestimentatia lor vaporoasa ne duce cu gândul la tranzitia care nu se mai termina odata. Danubius declara deschise jocurile marinaresti pe apa si, stapânul marilor si al oceanelor, va da botezul marinaresc celor mai tineri marinari ai batrânului fluviu. Acesti ghiborti vor fi astfel initiati în tainele solemne ale vechiului ordin al apelor.
Odatã ajuns, Danubius rosteste un discurs care se încheie cu formula : "Declar deschise jocurile marinaresti !"
Urmeaza Botezul marinarilor, jocurile si întrecerile marinaresti.
Acestea cuprind:
* concursuri de barci 6+1 si 2+1, concursuri de caiac-canoe (ar fi bine daca ar fi invitati si cei de pe forum sau poate sincronizăn TID-ul ca 15 august să treacă printr-un port de la fluviu: Braila, Galati, Tulcea, sa vezi atunci publicitate nene Iacos), concursuri de înot
[YOUTUBE]<object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/3NWan9rIA8M&hl=en&fs=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/3NWan9rIA8M&hl=en&fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object>[/YOUTUBE]
* demonstratii de sarituri în apa si de aruncare a colacului de salvare
* prinderea porcului la scondru
* vânatoarea de rate
Mai pot fi vizionate diverse activitãti:
* vizitarea navelor de lupta ;
* jocuri marinaresti la uscat : trasul la parâma, stafeta marinareasca, oul în lingura, fuga în sac, alergare câte doi;
* diverse programe artistice;
* retragerea cu torte ;
* focuri de artificii.
Cam atat ar cuprinde un program de Ziua Marinei, iar suplimentar voi prezenta şi botezul marinarilor.
Botezul marinarilor - succesiunea activităţilor
- Sirenele de la toate navele din preajma încep sa sune;
- Neptun acosteaza la locul destinat botezului (navă, ponton) însotit de 4 nimfe si 4 pirati;
- Sirenele se opresc nu mai suna;
- Neptun având în mâna tridentul si un papirus urca la bord împreuna cu nimfele si piratii si saluta oficialitatile.
- Neptun se deplaseaza împreuna cu nimfele si piratii şi rosteşte un discurs;
- Între timp urca pe cabina seful ghibortilor cu cei 4 ghiborti , unul dintre ghiborti având cu el si un colac de salvare;
- Seful ghibortilor îl roaga pe Neptun sa-i boteze pe ghibortii astfel:
“Preamarite Danubius, stapân al marilor si oceanelor , cu supusenie ma adresez tie, sa ai bunavointa de a fi naşul acestor ghiborti ai mei , cei mai tineri marinari. Dă-le mirul tau si odata cu el binecuvântarea apelor pentru viitor.”
- În acest timp urca sus pe ponton întreg alaiul botezului marinaresc:
-barbierul
-bucãtarul
-2 dracusori
-doctorul
- Neptun da citire actului de botez:
“ Eu , Neptun , stapânul marilor si oceanelor , primesc ca astãzi , în cea de-a
15 a zi a lui Gustar , anul ........ , aici în portul ......, România, sã le dau botezul marinaresc acestor ghiborti, care au pãtruns în domeniul stapânit de noi si care prin vointa lor îsi însusesc tainele marinariei. Îi gãsesc în buna rânduialã si vrednici de a se numãra printre slujitorii mei. Vã dau botezul meu , fiind astfel initiati în tainele solemne ale vechiului ordin al al apelor”
Dupa ce citeste actul de botez , Neptun îsi invita alaiul la treabã ("La treabã fiii mei"), îi spune ghibortului care are colacul de salvare sa-l dea jos pentru ca nu va mai avea nevoie de asa ceva dupa acest botez, apoi se aseaza pe tron ţinând în mâini tridentul;
- Primul ghibort se aseaza pe taburet unde:
1.este sãpunit de catre barbier ;
2.doctorul îl consultã ascultându-l cu ventuza si îl unge cu alifie pe corp;
3. îi da sa bea un pahar de apa tulbure;
4.este barbierit cu briciul;
5.este udat cu apã din ghiordel;
6.este uns bine cu alifie de catre doctor.
- În toatã aceasta perioadã Neptun îi îndeamna la treaba prin cuvinte de ex.”Sapuniti-l bine fii mei” iar cei doi draci si piratii se agită si suşotesc spre atragerea pe căile lesnicioase ale pirateriei şi pierzaniei.
- Neptun îi va înmâna certificatul de botez primului ghibort şi acesta va rosti jurãmâtul:
JURAMÂNTUL PRIMULUI GHIBORT
JUR CU TOATA TĂRIA
CĂ O SĂ-MI FAC DATORIA.
JUR SĂ FAC TOT CE SE POATE
CĂ SĂ OBTIN REZULTATE.
JUR SĂ MA PORT CU TACT
SĂ MAI OBTIN UN CONTRACT.
JUR CĂ DE N-AM SĂ MAI POT
SĂ RAMÂM TOT MATELOT.
JUR CA DUPĂ ACEST BOTEZ,
CU NEPTUN DREPT PROTECTOR,
SĂ ÎNVING APA, FURTUNA,
SĂ ÎNVING CHIAR ŞI MINCIUNA,
TEAMĂ SĂ NU AM NICIUNA.
ASA SĂ-MI AJUTE NEPTUN.
Activităţi premergătoare
In oraşul Brăila in fiecare an, pe 13 august,are loc ridicarea drapelului in Piata Independenţei (în faţă la Primarie). Traditie marinareasca, propusă şi susţinută de Am Costi Ioan Gunter, pentru prima data in 2002, pe atunci comandantul Flotilei Fluviale "Mihail Kogalniceanu".
[YOUTUBE]<object width="480" height="385"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/e6zl9u_bYpA&hl=en_US&fs=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/e6zl9u_bYpA&hl=en_US&fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="480" height="385"></embed></object>[/YOUTUBE]
ZIUA MARINEI ROMÂNE - repere istorice
15 august, ZIUA Adormirii Maicii Domnului, aleasã icoana protectoare a marinarilor nostri, patroana MARINEI - Sfânta Maria este simbolul sfânt care oteleste sufletele marinarilor, îi ocroteste si-i apãrã în clipele grele ale vietii pe mare, în mijlocul bãtãliilor si furtunilor.
Pentru ocrotirea apelor noastre si a celor ce calatoresc pe ele, marinarii au ales pe Fecioara Maria si cer cu smerenie sã asculte rugaciunile lor, sã
binecuvânteze echipajele, navele si roadele strãduintelor lor.
ZIUA MARINEI ROMÂNE este sãrbãtoarea unei NATIUNI avand o tradiţie şi istorie indelungata.
Traiul în buna comuniune cu apa, acest dar neasemuit al naturii, fatã de care însãsi viata nu ar fi fost posibilã, a creat înca din timpuri imemoriale si
perpetuat pâna în zilele noastre, pe toate meridianele globului si treptele civilizatiei, un adevarat “cult al apelor”.
Aproape firesc la români, vechi popor creat într-un spatiu strãbãtut de ape, între care Marea si Dunarea sunt cele mai de seama, cultul apelor s-a manifestat prin sãrbãtori devenite generic ZIUA MARINEI sau ZIUA Apelor.
Ziua Marinei, de la instituire pânã la 1949
Oficializatã ca onomastica a marinarilor români, la 15 august 1902, de Sfânta Maria Mare, Ziua Marinei Române si-a certificat pe deplin, timp de un secol, caracterul de autentic festival al mãrii si spiritualitatii marinãresti. Conceputã dintru început ca serbare nationalã, Ziua marinarilor atragea atentia, prin programul sãu deosebit de atractiv si deopotrivã pitoresc. Încã de la prima sa editie, printr-o Circularã adresatã primarilor comunelor urbane resedinta de judet din întreaga tarã si administratorilor unor statiuni balneare, Primaria Constantei avertizau asupra ineditului sãu, anuntând "niste serbari demne de vãzut precum regate, alergari, serate venetiene, mare bal pe apa, barci alegorice, descoperirea Americii, naufragiul “MEDUZEI”, corabia Argonautilor si altele.”
Astfel, 15 august 1902, Ziua Marinei a fost marcatã la bordul crucisatorului "ELISABETA" printr-un Te-Deum la care a luat parte si Ministrul de Rãzboi Sturdza, urmat, în dupa amiaza si seara aceleasi zile, de un banchet si de serbarea marinareascã propriu-zisã.
De la un an la altul, serbãrile au sporit în amploare si semnificatii. Astfel, în anul 1912, serbarea nautica a fost pusa sub Înaltul Patronaj al Majestatii Sale Regina Elisabeta, initiativa organizarii sale apartinând Societatii "Regina Elisabeta" a Marinarilor Civili din Constanta.
Un an mai târziu, manifestarile s-au derulat la bordul bricului ,,MIRCEA”, de unde au putut fi urmarite cursele de bãrci militare si de lotci pescãresti cu câte una, douã si trei rame, sãriturile în apã, watter polo, exercitii cu scafandri, curse de dandy, exercitii de trapez si inele, curse de bãrci fara rame, curse de înot, sãrituri cu bicicleta în mare, prinderea norocului pe apã, tobogan, vânatoare de rate si explozii de mine marine. Dupa ora 21.00, a început serbarea venetiana cu diferite coruri, jocuri de lumini feerice, serenade, jocuri de artificii si cascade de luminã.
Asezata la loc de cinste între datinile neamului, Ziua Marinei a continuat sã fascineze opinia publica si oaspetii de onoare ai marinarilor români. Printre acestia s-a numãrat, la 15 august 1935, si un grup de membri ai Ligii Navale Poloneze care au oferit M.S. Regelui si primarului Horia P. Grigorescu medalia de bronz a Ligii, o harta a canalului proiectat sa uneascã Marea Baltica cu Marea Neagrã si o frumoasã cupa cu apã din Marea Baltica, simbol al înfratirii celor doua mãri.
În anul urmãtor, cu acelasi fericit prilej, M.S. Regele Carol al II-lea a hotarât ca unica scoala pentru toti marinarii români sa se numeasca Scoala Navala a Majestatii Sale ,,MIRCEA” si a creat ,,Medalia Maritima'', transformatã în anul 1938 în "Virtutea Maritima". De asemenea, la 15 august 1936 a fost botezat în cadrul festiv al serbarilor marinãresti primul nostru submarin, “DELFINUL".
În anii celui de-al doilea razboi mondial, Ziua Marinei s-a serbat într-un cadru sobru de reculegere si preamarire a eroilor marinari cazuti pe front, pelerinaje la Cimitirele Eroilor si defilãri ale marinarilor. Liga Navala Româna si Yacht Clubul Regal Român au continuat totusi sã mentina treaz spiritul marinaresc prin organizarea unor competitii nautice sobre, conferinte, reprezentatii cinematografice, etc.
Dezvoltarea Marinei române va determina si sporirea influentei acesteia în rândul populatiei, cu atât mai mult cu cât Liga Navala Româna (înfiintata în 1927), prin revista sa “Marea Noastra”, a desfasurat o intensa propagandã marinãreascã prin filialele sale existente în toata tara. Astfel, în Ziua de 24 aprilie 1933, la propunerea Ligii Navale Române, Ministerul Instructiunii, Cultelor si Artelor a instituit Ziua APELOR. În decizia ministeriala de constituire se spunea… " se instituie o zi a apelor în una din duminicile din a doua jumatate a lunii iunie, pentru toate scolile din vecinatatea apelor…”.
Sarbatorirea Zilei Apelor se facea “Împreunã cu Liga Navala Româna, garnizoana localã si capitaniile de port, ca sã aiba cât mai mult rãsunet ”, precedând Ziua MARINEI. Festivitatile dedicate Zilei Apelor au dãinuit pâna dupa cel de-al doilea razboi mondial, în anul 1945.
Ziua Marinei din 1950 pânã în 1990
Între anii 1949-1953, Ziua Marinei s-a rezumat la marcarea Zilei Flotei U.R.S.S. (ultima duminica din luna iulie), ceremonialul fiind diminuat ca semnificatie datoritã conducerii Ministerului Apararii Nationale de a schimba data acestei traditionale sarbatori nationale. Astfel, prin Decretul Prezidiului Marii Adunarii Nationale nr. 309 din 29 august 1953, Ziua Marinei Militare a R.P.R. urma sa se serbeze în fiecare an, în prima duminicã a lunii august. Ca urmare, la 1 august 1954 s-a serbat pentru prim data în R.P.R. Ziua Fortelor Maritime Militare. Un an mai târziu, la propunerea Comandamentului Fortelor Maritime Militare, au fost editate de catre Directia Superioara Politica a Armatei o serie de materiale promotionale ca afise, panouri, lozinci, cãrti postale, …… prin grija Ministerului Industriei Alimentare, au fost fabricate tigarile "Marinar".
Din anul 1960, manifestarile au dobândit vadite accente propagandistice, în detrimentul încarcaturii spirituale ortodoxe. Acestea includeau conferinte despre semnificatia Zilei Marinei sustinute de catre ofiteri si propagandisti în întreprinderi si în garnizoanele de marina, înmânarea de catre delegatiile de marinari a unor machete de nave, în adunarile festive organizate la Palatele Pionierilor, adunari publice si întâlniri ale marinarilor cu pionieri si utecisti fruntasi în productie, organizarea vizitarii de catre acestia a navelor-scoala "MIRCEA" si "LIBERTATEA" si iesiri pe mare cu acestea.
O data cu ingerinta organelor politice în orchestrarea acestor manifestari, semnificatia crestina a sarbatorii marinarilor tari a fost substituita cu cea mitologica. Astfel, participarea zeului Neptun în calitate de patron al întrecerilor si jocurilor marinaresti devine o constanta a programelor din prima parte a serbarilor traditionale, pâna în zilele noastre, Mai mult, din anul 1970, la Constanta se organizeaza timp de doua saptamâni "Serbarile Marii", care culminau cu Ziua Marinei.
Ziua Marinei dupã 1990
Începând din anul 1990 s-a revenit la aceste traditii care au, din vechime, adânci radacini în sufletul marinarilor, Ziua Marinei sãrbãtorindu-se pe 15 august, de Sfânta Maria.
Cu prilejul Zilei Marinei Române din 15 august 1991, a avut loc o impresionantã paradã navala acompaniatã de evolutia aviatiei militare, a elicopterelor de luptã, precum si o serie de demonstratii sportive marinaresti sustinute de scafandri militari, înotãtori de elitã si echipajele unor ambarcatiuni cu rame si vele. La festivitatile de la Constanta au fost prezente, în premiera, si echipajul crucisãtorului U.S.S. Belknap, apartinând Flotei a-VI-a a S.U.A., echipajul navei militare sovietice ,, Azov”, distrugatorul turcesc ,, Kocatepe” si nava de patrulare bulgare ,, Smeli”.
Spre deosebire de editiile post-decembriste precedente, la 15 august 1999 festivitatile ocazionate de Ziua Marinei si a Lucratorului Portuar s-au desfãsurat la Constanta la Cuibul Reginei si în zona farului ,, Carol I”.
Ziua Marinei Române - repere din cadrul festivitãtilor
În dimineata acestei zile, la Praznicul Adormirii Maicii Domnului , Maica luminii si a rugãciunii si patroana binecuvântatã a marinarilor nostri, astralele multicolore ale marelui pavoaz arborate între catargele tuturor navelor maritime si fluviale românesti , împreuna cu pavilionul tricolor, bataile de clopot si intonarile de siflee vestesc deopotrivã, de-a lungul Dunãrii si la tãrmul însorit al Mãrii Negre, începerea festivitatilor dedicate ZILEI Marinei ROMÂNE.
Ca în fiecare an, Ziua de 15 august sarbatoarea Maici Domnului, patroana Marinei Române este prãznuita de-a lungul litoralului românesc al Marii Negre, Dunarii strabune si apelor interioare, ca o zi a marinariei de catre vrednicii pastratori ai acestei îndeletniciri statornice a natiunii noastre. Prin slujbe de pomenire ai eroilor stiuti si nestiuti ai apelor, onoruri traditionale si ceremoniale, sunt evocate, într-o atmosfera festiva, trainicia vocatiei si spiritualitatii marinaresti, indisolubil legata de destinul si istoria milenara a poporului român.
Navigatia s-a asociat dintotdeauna cu vocatia poporului nostru de a intra în legaturã cu civilizatia altor popoare, de a participa activ la circuitul mondial de bunuri si valori, cu aspiratia spre largirea orizontului sau de cunoastere, cu temeritatea si barbatia.
Binecuvântati cu vecinatatea Marii Negre si a Dunarii, românii si-au îmbogatit cunostintele de navigatie mostenite de la geto-daci si romani prin experiente proprii si prin schimburile cu popoarele maritime care si-au trimis navele spre porturile noastre.
Începând cu monoxilele si plutele, continuând cu pânzele si corabiile, navigând astazi cu vapoarele si motonavele moderne ale acestui început de mileniu, marinarii români au edificat prin secole o ampla si pilduitoare traditie, pecetluita cu jertfele atâtor dezastre si confruntari armate.
Viata marinarilor este o vesnica si eroica înfruntare a marii si Dunarii, în spiritul aventurii si nevoii de comunicare. Daca n-ar fi existat marea si Dunarea, cu sigurantã ele ar fi fost inventate. Pentru ca era nevoie de corãbii si corãbieri care sa umple mãrile si zarile cu sufletul preaplin al românului acestor locuri.Ziua Marinei reprezinta o evocare simbolica a muncii, jertfelor si înfaptuirilor marinarilor români, care, din cele mai vechi timpuri, au facut sa fluture la catarg pavilionul scump al tarii pe toate meridianele Oceanului planetar si au adus o importanta contributie la înfaptuirea marilor evenimente istorice din viata patriei si a poporului.
La marea sãrbãtoare a marinarilor români soseste însusi NEPTUN, zeul apelor, cu tridentul si coroana aurita. NEPTUN în mitologia greacã se numea Poseidon si era zeul marilor si oceanului, fiul lui Cronos si al zeitei Rhea, având ca frati pe Zeus si Hades cu care si-a împartit Universul.
Întrucât orice activitate legata de mare este sub protectia sa, el este si ocrotitorul navigatiei si navigatorilor. El poate opri sau declansa furtunile.
NEPTUN este însotit de regina marii Amphitrite, este tatal lui Triton si patronul nimfelor din izvoare si furtuni.
RIDICAREA PAVILIONULUI
Este un moment solemn al începerii ceremonialului militar specific zilelor de sãrbãtoare în Fortele Navale. Se intoneazã Imnul National iar navele aflate în dispozitiv tragând semn de salut 21 salve de artilerie. În felul acesta marinarii îsi prezinta onorul la pavilion si la marele pavoaz.
[YOUTUBE]<object width="480" height="385"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/SKNsieBn2P8&hl=en_US&fs=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/SKNsieBn2P8&hl=en_US&fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="480" height="385"></embed></object>[/YOUTUBE]
Pavilionul navelor militare constituie drapelul lor de lupta si este simbolul onoarei, vitejiei si gloriei militare. El evocã trecutul glorios de lupta al poporului român pentru libertatea nationala si traditiile de luptã ale Fortelor Navale, reamintind fiecarui militar, datoria lui sfântã de a servi cu credintã patria, de a apãra cu orice pret unitatea, suveranitatea si independenta României.
Întregul echipaj are obligatia sã apere cu abnegatie si bãrbatie pavilionul navei. Coborârea pavilionului în timpul luptei de catre comandantul navei, precum si de catre orice alta persoana îmbarcatã, în scopul de a servi cauzei inamicului, se pedepseste conform legilor în vigoare.
Daca pe timpul luptei pavilionul navei a fost distrus, în locul lui se ridica imediat altul si pentru aceasta, la nave trebuie sa se gaseasca pavilioane de rezervã.
Daca mijlocul de sustinere al pavilionului (bastonul pupa sau picul) a fost rupt, atunci pavilionul se va arbora la verga sau într-un alt loc vizibil.
Pavilionul navelor militare se ridica astfel:
a) când nava se afla în stationare, la bastonul pupa, zilnic la ora 08.00, iar în zilele nelucratoare la ora 09.00;
B) când nava se afla în mars, la pic, în momentul când ancora este la suprafata sau a fost molata ultima legatura de la mal. Navele care nu au pic, în mars ridicã pavilionul la bastonul pupa.
Toate navele aflate în mars poartã pavilionul si pe timp de noapte
Traditii religioase
Urmeazã trecerea în revista a navelor instalate în dispozitiv si prezentarea Ordinului de Zi ale Ministrului Apararii, apoi se oficiazã ceremonialul religios.
[YOUTUBE]<object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/aullbx6H9v4&hl=en&fs=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/aullbx6H9v4&hl=en&fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object>[/YOUTUBE]
În apele batrânului Danubiu pentru cinstirea memoriei eroilor marinari cazuti la datorie pentru patrie , de-a lungul vremii, se lanseazã o coroanã de flori salutatã de lovituri de tun;
[YOUTUBE]<object width="480" height="385"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/dM9ahLP455M&hl=en_US&fs=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/dM9ahLP455M&hl=en_US&fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="480" height="385"></embed></object>[/YOUTUBE]
În continuarea manifestarilor are loc o parada navala cuprinzând nave de lupta fluviale ce executã exercitii demonstrative si nave civile cu diferite destinatii.
Sosirea lui Danubius - zeul fluviilor, denumire data de romani
Nu ne putem închipui sarbatorile marinaresti farã participarea personajelor mitologice, ce în mod obisnuit sunt apreciate ca ocrotitoare ale vietii pe mare.
Asa dupa cum este cunoscut, întrecerile si jocurile marinaresti erau patronate de zeul Neptun la romani si de zeul Poseidon la greci.
Marea cu apa ei albastra sau verde-vinetie, cu forta ei nemarginita, i-a înfricosat si i-a atras întotdeauna pe vechii greci.
[YOUTUBE]<object width="480" height="385"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/tblfRH8KdXY&hl=en_US&fs=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/tblfRH8KdXY&hl=en_US&fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="480" height="385"></embed></object>[/YOUTUBE]
Marea scalda pamânturile lor din toate partile, parca le îmbratisa. îi purta pe valurile sale, spre aventuri si fapte glorioase. Dar tot ea le zdrobea corabiile, pe vreme de furtuna, izbindu-le de stânci si învaluindu-le în giulgiul nemasuratelor genuni. Desigur, sus în cer, dupa credinta lor, se afla Zeus, veghind cu fulgere în pumni asupra muritorilor. Dar, lânga ei, pe pamânt, se afla marea. Si cine cârmuieste marea, cine dezlantuie deasupra ei noianul vânturilor despletite ? Cine o tulbura pâna în adâncuri si o napusteste peste tarmuri ? se întrebau de multe ori grecii . Aceasta forta a marii trebuia înduplecata. De aceea grecii au personificat-o si au numit-o zeificând-o Poseidon.
Palatul lui Poseidon, zeul ce poarta în mâna lui tridentul, se afla în Marea Egee. De acolo zeul pleca adeseori în carul sau de aur, tras ca o vijelie de zeci de cai salbateci. În urma lor saltau cetele de delfini si alte animale marine.
Fiindca zeul Poseidon iubea foarte mult delfinii acestia erau nedespartiti în calatoriile sale. Dealtminteri, legendele ne spun ca Poseidon si-a cucerit sotia cu ajutorul unor preacredinciosi delfini.
Odata, pe când zeul se preumbla pe mare, vazuse într-o ceata de nimfe nereide o tânara fecioara, numita Amfitrita. Nimfele nereide, în numar de cincizeci, erau niste copile de-o bunatate rara. Mama lor era Doris, o nimfa oceanica, si tatal lor Hereu, alt zeu batrân al marii, care-si avea palatul în apele Egeii.
Când zeul Poseidon cutremura adâncul de ape miscatoare si îneca sub valuri triremele grecesti, nimfele nereide plângeau înduiosate si lunecând pe valuri, se avântau cu toate sa scape corabierii. Ele îi purtau pe brate si îi duceau la tarm. Acestia când se trezeau si se vedeau traind, stiau ca-si datoresc aceasta fericire nimfelor nereide. Le multumeau cucernici si le azvârleau ofrande în valuri.
În mitologia romana, zeul marii si al apelor era considerat Neptun. El s-a transmis si a ramas si în obiceiurile marinaresti la români. Zeul Neptun avea la Roma un templu lânga Circul Flaminius, în câmpul lui Marte. Sarbatorile închinate lui Neptun erau celebrate la romani pe 21 iulie.
Aparut, parca, din adâncul apelor miscatoare ale Dunarii acesta se afla calare pe un crap imens înconjurat de alaiul de barci, marinari si pirati.
Vestimentatia lui Neptun este aceeasi de mii de ani : matase, coral, scoici, alge si ierburi marine, caluti de mare si stelute de mare. Batrânul zeu nu a renuntat la tridentul sau, semn ca are de gând sa guverneze înca multe legislaturi pe tarâmul de ape. În preajma lui se afla câtiva tineri si mai vârstnici pirati înraiti, care îl feresc de privirile zglobiilor nimfe nereide, sirene si silfide. Dupa zgomotul pe care îl fac se pare ca marinarii din alai sunt nemultumiti ca nici în acest an zeii din Olimp nu au fost darnici în aur şi nestemate, si vor fi deci obligati sa practice în continuare pirateria, caci numai astfel îsi mai pot tine iubitele sau familiile lasate pe mal.
Danubius soseste cu bine si este asteptat de câteva fete frumoase, nimfe nereide autohtone care se alatura alaiului. Se pare ca piratii ar fi în stare sa dea comorile agonisite cu greu pâna acum în schimbul unei singure priviri aruncata de frumoasele nereide de altfel si vestimentatia lor vaporoasa ne duce cu gândul la tranzitia care nu se mai termina odata. Danubius declara deschise jocurile marinaresti pe apa si, stapânul marilor si al oceanelor, va da botezul marinaresc celor mai tineri marinari ai batrânului fluviu. Acesti ghiborti vor fi astfel initiati în tainele solemne ale vechiului ordin al apelor.
Odatã ajuns, Danubius rosteste un discurs care se încheie cu formula : "Declar deschise jocurile marinaresti !"
Urmeaza Botezul marinarilor, jocurile si întrecerile marinaresti.
Acestea cuprind:
* concursuri de barci 6+1 si 2+1, concursuri de caiac-canoe (ar fi bine daca ar fi invitati si cei de pe forum sau poate sincronizăn TID-ul ca 15 august să treacă printr-un port de la fluviu: Braila, Galati, Tulcea, sa vezi atunci publicitate nene Iacos), concursuri de înot
[YOUTUBE]<object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/3NWan9rIA8M&hl=en&fs=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/3NWan9rIA8M&hl=en&fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object>[/YOUTUBE]
* demonstratii de sarituri în apa si de aruncare a colacului de salvare
* prinderea porcului la scondru
* vânatoarea de rate
Mai pot fi vizionate diverse activitãti:
* vizitarea navelor de lupta ;
* jocuri marinaresti la uscat : trasul la parâma, stafeta marinareasca, oul în lingura, fuga în sac, alergare câte doi;
* diverse programe artistice;
* retragerea cu torte ;
* focuri de artificii.
Cam atat ar cuprinde un program de Ziua Marinei, iar suplimentar voi prezenta şi botezul marinarilor.
Botezul marinarilor - succesiunea activităţilor
- Sirenele de la toate navele din preajma încep sa sune;
- Neptun acosteaza la locul destinat botezului (navă, ponton) însotit de 4 nimfe si 4 pirati;
- Sirenele se opresc nu mai suna;
- Neptun având în mâna tridentul si un papirus urca la bord împreuna cu nimfele si piratii si saluta oficialitatile.
- Neptun se deplaseaza împreuna cu nimfele si piratii şi rosteşte un discurs;
- Între timp urca pe cabina seful ghibortilor cu cei 4 ghiborti , unul dintre ghiborti având cu el si un colac de salvare;
- Seful ghibortilor îl roaga pe Neptun sa-i boteze pe ghibortii astfel:
“Preamarite Danubius, stapân al marilor si oceanelor , cu supusenie ma adresez tie, sa ai bunavointa de a fi naşul acestor ghiborti ai mei , cei mai tineri marinari. Dă-le mirul tau si odata cu el binecuvântarea apelor pentru viitor.”
- În acest timp urca sus pe ponton întreg alaiul botezului marinaresc:
-barbierul
-bucãtarul
-2 dracusori
-doctorul
- Neptun da citire actului de botez:
“ Eu , Neptun , stapânul marilor si oceanelor , primesc ca astãzi , în cea de-a
15 a zi a lui Gustar , anul ........ , aici în portul ......, România, sã le dau botezul marinaresc acestor ghiborti, care au pãtruns în domeniul stapânit de noi si care prin vointa lor îsi însusesc tainele marinariei. Îi gãsesc în buna rânduialã si vrednici de a se numãra printre slujitorii mei. Vã dau botezul meu , fiind astfel initiati în tainele solemne ale vechiului ordin al al apelor”
Dupa ce citeste actul de botez , Neptun îsi invita alaiul la treabã ("La treabã fiii mei"), îi spune ghibortului care are colacul de salvare sa-l dea jos pentru ca nu va mai avea nevoie de asa ceva dupa acest botez, apoi se aseaza pe tron ţinând în mâini tridentul;
- Primul ghibort se aseaza pe taburet unde:
1.este sãpunit de catre barbier ;
2.doctorul îl consultã ascultându-l cu ventuza si îl unge cu alifie pe corp;
3. îi da sa bea un pahar de apa tulbure;
4.este barbierit cu briciul;
5.este udat cu apã din ghiordel;
6.este uns bine cu alifie de catre doctor.
- În toatã aceasta perioadã Neptun îi îndeamna la treaba prin cuvinte de ex.”Sapuniti-l bine fii mei” iar cei doi draci si piratii se agită si suşotesc spre atragerea pe căile lesnicioase ale pirateriei şi pierzaniei.
- Neptun îi va înmâna certificatul de botez primului ghibort şi acesta va rosti jurãmâtul:
JURAMÂNTUL PRIMULUI GHIBORT
JUR CU TOATA TĂRIA
CĂ O SĂ-MI FAC DATORIA.
JUR SĂ FAC TOT CE SE POATE
CĂ SĂ OBTIN REZULTATE.
JUR SĂ MA PORT CU TACT
SĂ MAI OBTIN UN CONTRACT.
JUR CĂ DE N-AM SĂ MAI POT
SĂ RAMÂM TOT MATELOT.
JUR CA DUPĂ ACEST BOTEZ,
CU NEPTUN DREPT PROTECTOR,
SĂ ÎNVING APA, FURTUNA,
SĂ ÎNVING CHIAR ŞI MINCIUNA,
TEAMĂ SĂ NU AM NICIUNA.
ASA SĂ-MI AJUTE NEPTUN.
